Pronume

Pronumele scurte în sârbă: me, te, ga, joj și unde le pui

Nivel A2 Pronume
Ideea principală

În sârbă, pronumele de complement au două serii. Formele lungi, accentuate (njega, tebe), le păstrezi pentru accent și după prepoziții. Dar în vorbirea de zi cu zi sârbii folosesc formele scurte, neaccentuate, numite clitice: la acuzativ me, te, ga, je, nas, vas, ih; la dativ mi, ti, mu, joj, nam, vam, im. Spui „Vidim ga“, nu „Vidim njega“. Două lucruri contează. Întâi, alegi forma după caz și persoană. Apoi, ții minte unde stă: cliticul nu e niciodată primul în propoziție, ci pe locul al doilea. De aceea „Vidim ga“, dar „Danas ga vidim“ — pronumele sare imediat după primul cuvânt. La dativ: „Dajem ti knjigu.“ Hai să le punem în practică, frază cu frază.

Exemple

  • Vidim ga. I see him.
  • Dajem ti knjigu. I'm giving you a book.
  • Zovem je. I'm calling her.

Lecția completă

Tot ce e în videoclip, în text.

  1. Vidim ga.

    pronume scurte: me, te, ga, joj…

    Vrei să spui Vidim ga, dar spui Vidim njega. Te înțeleg, dar suni rigid, ca dintr-un manual. Sârbii folosesc în vorbirea de zi cu zi pronume scurte, neaccentuate: me, te, ga, joj. Hai să le stăpânim.

  2. 🩳

    Pronumele au o formă scurtă de zi cu zi: me, te, ga, joj…

    Iată despre ce e vorba. Când înlocuiești un substantiv cu njega, nju, njih, sârba are două forme. Cea lungă, accentuată: mene, tebe, njega. Și particulele scurte, neaccentuate, numite clitice: me, te, ga. În vorbirea obișnuită folosești aproape mereu formele scurte.

  3. două serii de pronume scurte

    acuzativ (pe cine/ce)
    • me, te, ga, je
    • nas, vas, ih
    dativ (cui)
    • mi, ti, mu, joj
    • nam, vam, im

    Sunt două serii, după caz. Acuzativul — adică pe cine, ce, complementul direct: me, te, ga, je, nas, vas, ih. Și dativul — adică cui, cel căruia îi dai sau îi spui ceva: mi, ti, mu, joj, nam, vam, im. Nu trebuie să le știi pe toate dintr-odată; uită-te cum lucrează.

  4. Vidim ga.

    ga = acuzativ, „njega“

    Să începem cu cel mai des. Vrei să spui că îl vezi. Nu îți trebuie lungul njega — e de ajuns un singur ga: Vidim ga. Îl văd. Acel ga e acuzativul lui on — forma scurtă pentru njega. Vine imediat după verb, pe locul al doilea în propoziție. Așa vorbesc sârbii cu adevărat.

  5. Zovem je.

    je = acuzativ, „nju“

    La fel și pentru ea. Dacă suni o fată, nu spui Zovem nju — folosești scurtul je: Zovem je. O sun. Acest je e acuzativul lui ona. Atenție — arată la fel ca verbul je de la biti, dar aici înseamnă nju. Le deosebește locul din propoziție.

  6. Dajem ti knjigu.

    ti = dativ, „tebi“

    Acum dativul — cui îi dai ceva. Vrei să spui că îți dau o carte. În loc de lungul tebi, folosești scurtul ti: Dajem ti knjigu. Îți dau o carte. Acel ti e dativ — destinatarul acțiunii. Stă imediat după verb, abia apoi vine knjigu. Verb, apoi clitic, apoi restul.

  7. Kažem joj istinu.

    joj = dativ, „njoj“

    Încă un dativ, de data asta pentru ea. Dativul lui ona e joj — un cuvânt care îi încurcă des pe începători. Dacă îi spui ceva: Kažem joj istinu. Îi spun adevărul. Joj înseamnă njoj — dativul scurt al lui ona. Nu se confundă cu acuzativul je: je e pe cine văd, joj e cui îi vorbesc.

  8. Cliticele nu sunt niciodată primele — stau pe locul al doilea în propoziție.

    Iată regula-cheie despre poziție. Pronumele scurte sunt clitice — neaccentuate, niciodată primele în propoziție. Se sprijină pe primul cuvânt și stau imediat după el, pe locul al doilea. De aceea Vidim ga, nu Ga vidim. Aceeași regulă e valabilă și pentru se și sam.

  9. Danas ga vidim.

    „ga“ pe locul al doilea, după „danas“

    Uite cum sare cliticul când propoziția nu începe cu verbul. Vidim ga — verbul primul, ga după el. Dar dacă începi cu Danas: Danas ga vidim. Îl văd azi. Acum danas e primul cuvânt, iar ga sare imediat după el — departe de verbul vidim. Cliticul urmează locul al doilea, orice ar fi primul.

  10. scurt vs lung — când care

    scurt (de obicei)
    • Vidim ga.
    • Dajem ti knjigu.
    • Kažem joj.
    lung (accent, prepoziție)
    • za njega
    • Vidim NJEGA, ne nju.
    • Koga? — Njega.

    Și când îți trebuie forma lungă? Trei cazuri. După prepoziție merge mereu cea lungă: za njega, nu za ga. Când subliniezi ceva: Vidim njega, ne nju. Și când răspunzi printr-un singur cuvânt: Koga?Njega. Altfel, în vorbirea obișnuită, forma scurtă.

  11. Ovo je za njega.

    după prepoziție — forma lungă

    Privește prepoziția în acțiune. După o prepoziție ca za e obligatorie forma lungă — cliticul nu poate sta acolo: Ovo je za njega. Asta e pentru el. Spui za njega, niciodată za ga. După prepoziție mereu forma lungă, accentuată. Ține minte asta ca pe o regulă fermă.

  12. Vidim njega. forma lungă fără motiv — rigid
    Vidim ga. Îl văd.

    în vorbirea obișnuită — forma scurtă „ga“.

    Și acum capcana principală — motivul pentru care ești aici. Nu pune forma lungă peste tot. Vidim njega fără un accent special sună rigid și ca din carte. Într-o propoziție normală e pur și simplu Vidim ga.

  13. Ga vidim. clitic pe primul loc — greșit
    Vidim ga. Îl văd.

    cliticul nu e niciodată primul — stă pe locul al doilea.

    Și a doua greșeală frecventă — pui cliticul la începutul propoziției. Ga vidim nu e bine, fiindcă cliticul nu e niciodată primul. Trebuie după primul cuvânt: Vidim ga sau Danas ga vidim. Locul al doilea, mereu.

  14. Ține minte

    • pronume scurte de zi cu zi: acuzativ me/te/ga, dativ mi/ti/mu/joj
    • cliticele nu sunt niciodată primele — mereu pe locul al doilea
    • forma lungă (njega, za njega) — doar pentru accent și după prepoziție

    Să recapitulăm. Pentru vorbirea de zi cu zi folosești pronumele scurte: acuzativ me, te, ga, je, nas, vas, ih; dativ mi, ti, mu, joj, nam, vam, im. Sunt clitice — niciodată primele, mereu pe locul al doilea. Forma lungă — njega, tebe — o păstrezi pentru accent și după prepoziție. Vidim ga, nu Vidim njega.