Prepozițiile sârbești și cazurile pe care le cer
Ca vorbitor de română, ai deja simțul cazurilor: în limba ta substantivul are o formă pentru nominativ-acuzativ și alta pentru genitiv-dativ («casă» → «casei»), iar unele prepoziții cer un anume caz. Această intuiție te ajută enorm la sârbă, pentru că aici fiecare prepoziție CERE (guvernează) un caz fix, doar că sistemul are mai multe cazuri și nu se suprapune unu-la-unu peste cel românesc. Nu poți lăsa substantivul în forma de dicționar; prepoziția și cazul se învață împreună, ca o pereche. Iată harta de bază. GENITIVUL însoțește od, do, iz, kod, bez: «kod doktora» (la doctor), «Idem kod doktora.» (Mă duc la doctor), «Vraćam se iz grada.» (Mă întorc din oraș: grad → grada), «Pijem kafu bez šećera.» (Beau cafea fără zahăr: šećer → šećera). DATIVUL însoțește prema, ka, care arată direcția: «Idemo prema školi.» (Mergem spre școală: škola → školi). INSTRUMENTALUL — un caz pe care româna nu îl are — însoțește s/sa, pred, nad: «sa prijateljem» (cu un prieten), «Šetam sa prijateljem.», «Auto je pred kućom.» (Mașina e în fața casei: kuća → kućom). Punctul-cheie sunt u și na: aceeași prepoziție cere două cazuri diferite, după sens. Dacă e mișcare sau direcție, folosești ACUZATIVUL: «Ulazim u kuću.» (Intru în casă: kuća → kuću). Dacă descrii o poziție statică, folosești LOCATIVUL: «Sada sam u kući.» (Acum sunt în casă: kuća → kući). Greșeala cea mai frecventă e să lași substantivul «gol» după prepoziție: se spune «kod doktora», niciodată «kod doktor». Învață mereu perechea prepoziție + caz.
Exemple
- kod doktora at the doctor's
- u kući in the house
- sa prijateljem with a friend
Lecția completă
Tot ce e în videoclip, în text.
-
Spui o prepoziție, apoi te oprești. Ce terminație merge pe substantiv? kod doktor, kod doktoru, kod doktora? Secretul e că fiecare prepoziție cere mereu unul și același caz.
-
Regula principală e simplă. O prepoziție nu stă singură. După ea vine mereu un substantiv într-un caz anume, iar acel caz îl alege prepoziția însăși. Sarcina ta e să le înveți împreună.
-
Iată harta. Prepozițiile od, do, iz, kod și bez cer genitivul. Prepozițiile prema și ka cer dativul. Prepozițiile s, sa, pred și nad cer instrumentalul. Iar u, na și o schimbă cazul în funcție de sens — pe astea le lăsăm la final.
-
Să începem cu genitivul. Prepoziția kod înseamnă a fi la cineva și cere mereu genitivul. Substantivul doktor devine doktora. Idem kod doktora.
-
Același caz îl cer și od, do și iz. Prepoziția iz înseamnă mișcare dinăuntru, așa că substantivul grad trece iar la genitiv și devine grada. Vraćam se iz grada.
-
Prepoziția bez înseamnă lipsa a ceva și cere tot genitivul. Cuvântul šećer devine šećera. Pijem kafu bez šećera.
-
Acum dativul. Prepozițiile prema și ka arată direcția spre ceva și cer dativul. Substantivul škola devine školi. Idemo prema školi.
-
Acum instrumentalul. Prepoziția sa înseamnă împreună cu cineva sau cu ceva și cere instrumentalul. Cuvântul prijatelj devine prijateljem. Šetam sa prijateljem.
-
Instrumentalul îl cer și prepozițiile pred și nad, care descriu poziția în fața sau deasupra a ceva. Substantivul kuća devine kućom. Auto je pred kućom.
-
Iar acum, partea cea mai importantă. Prepozițiile u și na nu sunt legate de un singur caz. Când descriu mișcarea, merg cu acuzativul. Când descriu locul unde se află ceva, merg cu locativul. Același cuvânt, două cazuri.
-
Uită-te la mișcare. Mergi undeva, intri în ceva — acesta e acuzativul. Substantivul kuća devine kuću. Ulazim u kuću.
-
Iar acum locul. Ești înăuntru, nimic nu se mișcă — acesta e locativul. Același substantiv kuća devine acum kući. Sada sam u kući.
-
Iată capcana. Înveți prepoziția, dar uiți cazul ei, apoi ghicești terminația. După prepoziția kod nu vine kod doktor, ci kod doktora, la genitiv. Învață prepoziția și cazul ca pe o singură pereche.
-
Ține minte așa. Fiecare prepoziție își poartă cazul. Iar la u și na întreabă-te: e mișcare sau loc.